Aici dezvolt un tip de candidat la admiterea în poliție, povestind cum am trăit proba sportivă.
Sportivul, a cărui descriere din articolul precedent mi-am dedicat-o întru-totul.
În tinerețe am fost prieten cu fotbaliștii vreo 12 ani. Asta a făcut ca proba sportivă la admiterea în Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina să fie un calvar.
Nu pentru că-mi păreau probele imposibile. Nu. Pentru că mă accidentasem în timp ce mă pregăteam pentru proba sportivă. Prost unghi am găsit.
Simțeam o durere în zona inghinală și nu-ți poți imagina ce stres mi-a generat.
Trei săptămâni mai erau până la probă și bineînțeles că am ales să fac pauză.
Cu câteva zile înainte de examen, am fost eu convins că mai e nevoie de niște alergare ușoară. De parcă faptul că aveam un examen nu era un motiv pentru care să dau totul atunci, când e necesar.
Nu mai simțeam, oricum, durerea. În ciuda faptului că am fost un stresat notoriu cu accidentarea, a fost și ceva lăudabil.
La aruncarea cu mingea medicinală n-am avut niciun stres. N-am fost eu niciodată vreo forță pe mâini, dar era ușor.
Chiar și așa, am aruncat doar 30cm peste barem. :))
Dacă mă stresam și mă antrenam pentru asta, probabil câștigam câțiva centimetri, sau poate alunecam de 2 ori.
Proba de viteză a fost punctul culminant. Eram stresat maxim, m-am încălzit insistent tremurând.
Baremul era 7.2 secunde pe 50 metri alergare.
Am plecat în forţă, că aveam startul bun. Pe la jumătate, m-a înţepat în zona aia şi am început brusc s-alerg un fel de viteză în salturi.
Am scos 7.1 şi-am răsuflat mai uşurat ca niciodată.
Mă simţeam ca şi când aş fi fost admis, la cât stres fusese. Clar era nevoie să alerg 1000 metri în 3 minute şi 45 de secunde pentru a trece ultima probă.
A fost o aventură şi-acolo, pentru că am prins o grupă foarte bună şi am auzit greşit ce a strigat profesorul la tura a doua.
M-am panicat ca prostu’ şi am dat tot ce am putut pe ultima jumătate de tură. Nu mai ştiu timpul exact, dar a fost undeva pe la trei minute şi douăzeci şi ceva de secunde. M-am aruncat pe cauciucurile alea de pe motodrom, a venit un nene de la ambulanţă şi mi-a aruncat nişte apă pe faţă şi mi-a trecut.
Aşa am trecut proba sportivă.
Acum s-a trecut la alternativa de interior, admiterea fiind în anotimpul rece, pentru proba sportivă. Acolo traseul pe care trebuie să-l faci în două minute şi 25 secunde prezintă următoarele elemente:
- săritura în lungime de pe loc;
- trecerea prin pas sărit peste saltea;
- două rostogoliri succesive înainte;
- deplasarea în echilibru pe banca de gimnastică cu transport de greutăți;
- deplasare între șicane;
- capra, peste care trebuie să sari în sprijin depărtat;
- trecerea pe sub un obstacol marcat;
- escaladarea unei lăzi de gimnastică;
- transportul unui manechin prin târâre;
- aruncarea mingii de handbal de pe loc la țintă;
- naveta 10×20 metri cu transport de jaloane.
Dacă te informezi pentru prima dată cu privire la această probă, o simulare poţi viziona aici.
E grea, e uşoară, e-aşa şi-aşa, e cum vrei tu. Important este să nu faci ca mine, să te gândeşti doar la faptul că vei da totul pentru a trece.
Dacă ai trecut-o, nu te lăsa prostit de gândul că au picat mulţi ori puţini la proba asta. Examenul scris este fix acelaşi!
PUBLICITATE
Lasă un răspuns