Am dormit şi eu de amiază, ca orice om care urmează să muncească de noapte. M-am trezit cu ştirea că Traian Berbeceanu va fi numit şef de cabinet al ministrului de interne, Marcel Vela.
Am luat informaţia în piept de la un jurnalist pe care îl urmăresc. Apoi m-am frecat la ochi, apoi am căutat mai multe surse. Pare să fie real.
Apooooi, primul gând, care crezi că a fost? Hehe, să văd ce viermişori comentatori mai scot capul.
Sunt convins că unii tremură în chiloţei, alţii pur şi simplu se oftică.
Ştirea e încă destul de caldă, dar comentariile pline de inepţii ale unor spălaţi pe creier nu au întârziat să apară.
Cei care au citit Radiografia unei mârşăvii judiciare nu au nevoie de niciun fel de informaţie suplimentară.
Berbeceanu şef de cabinet la MAI sună bine punct.
Cei care ştiu pe ce lume trăiesc, dar nu ştiu cine e Berbeceanu, se pot interesa de unde se cumpără cartea lui. Se pot interesa ce a făcut el. Se pot interesa câţi subordonaţi a avut. Se pot interesa ce zic foştii lui subordonaţi.
În astfel de momente are carasul de păpat viermişori din belşug în online. Sunt unii prin sistem atât de indoctrinaţi cu obiceiurile vremurilor ce pare că nu vor mai fi cum au fost, încât efectiv îşi bagă unghia în gât acum. Trist.
Se oftică, adică, pentru că argumente reale pentru care acest om n-ar trebui să aibă un rol important la vârful MAI nu există!
Pot fi acuzat de pupincureală cât o fi să fiu acuzat. Ce-am mai scris se poate citi în urmă.
Realitatea nu poate fi modificată aşa, de dragul de a nu părea că ţii cu domn’ ministru, că înainte au fost ăia, acum sunt ăştia. Că te-ai sucit. Cutare. Vrăjeli. Când ştii că omul e potrivit, o spui, te bucuri şi speri. Speri că MAI chiar e pus pe treabă!
Dar cei care se oftică, sunt şi superiori. Gen „taci, măi, muc, că nu ştii tu ce nasol a fost el. Interceptări, mafie închipuită, (de fapt erau băieţi buni toţi) erai mic tu, taci, că te faci de râs”.
Este jignitor, pentru că eu mă uit de mic la Antene şi alte tâmpenii şi mă prind când cineva se dă jmeker doar pentru că a fost un fervent telespectator al televiziunilor minunate din România.
Astfel, lecturarea reacţiilor prin care se dau în spectacol tot felul de nulităţi, care mai şi recunosc că nu-l ştiu deloc pe om, dar au văzut ce s-a zis la TV despre el acum nişte ani, mă duce cu gândul la Arde-i, nea’ Traiane!
Felicitări! Bine aţi revenit, succes şi putere!
PUBLICITATE
Lasă un răspuns