Mercato la poliţie nu e neapărat vara şi iarna ca la fotbal, ci în special în perioada absolvirilor sau angajărilor din sursă externă şi, desigur, în mod excepţional, oricând.
Orice microbist ştie cam cum e cu Gigi la FCSB, cum vinde meseriaşul de el pe bănuţi frumoşi. Dă o dumă de-aia că nu-l vinde pe Cutărescu decât pe jde milioane, că e cel mai bun, că e Jardel din Podişul Getic, că e astea. Mai dă ordin la nea Meme şi la nea Argăseală să facă lobby la unu’ la altu’ mai cu nume sau la presă să zică de bine de el şi aşa îi creşte cota la meseriaş. Ţac pac zice şi nea Mister că e bine pă tranziţia pozitivă, sare cota-n sus la Jardel.
Ca să prinzi un transfer bun trebuie să se exercite ceva gargară pe tine şi să ai un impresar bun.
Mercato-ul poliţienesc este concentrat, de asemenea, pe oraşele mari, în special pe colosalul Bucureşti. Treaba este destul de simplă.
Bucureştenii nu prea se înghesuie la admiterile în şcolile din poliţie sau, în general, la concursurile de angajare în poliţie. Dar Bucureştiul, fiind un colos fără seamăn în spaţiul carpato-danubiano-pontic, are nevoie de poliţie. Are nevoie de cea mai multă poliţie.
Pe cale de consecinţă, la Bucureşti se scot cele mai multe locuri când se apropie examenele de absolvire a şcolilor de poliţie ori concursurile de angajare din sursă externă.
NB: De asemenea, la examenele de trecere a agenţilor în corpul ofiţerilor, situaţia este similară, cele mai multe locuri se scot în Bucureşti, aşadar, Capitala este la fel de atractivă pentru poliţiştii de pretutindeni, pe termen determinat.
Jardel
Bun, ne apropiem de punctul culminant pe care tu, cititor nerăbdător, îl cunoşti deja foarte bine.
Ca botoşănean care timp de 10 ani nu a depus nici măcar un raport prin care să solicite transferul „acasă”, pot să spun că mi-a fost relativ uşor să observ fenomenul şi, în aceeaşi măsură, mă simt în măsură să opinez în acest sens.
La Bucureşti vin foarte mulţi poliţişti pentru care „acasă” este undeva în provincie. Majoritatea covârşitoare. Dintre aceştia, o majoritate la fel de covârşitoare se pune la coadă. La coadă în aşteptarea unui transfer.
Unii aşteaptă mult şi bine la cea coadă, alţii mai puţin, în funcţie de valoarea de piaţă, în funcţie de mai mulţi factori care ţin de domeniul subiectivului abstract, abstract nu din senin, ci pentru că şi dacă ar fi de domeniul obiectivului, n-ar putea justifica transferuri dintr-un colos stat în stat ca Bucureşti spre provincie. Cu atât mai mult cu cât motivaţiile rezonabile, sensibile, reale, palpabile, neînsoţite de indicaţii de anvergură, n-au fost vreodată în top la priorităţi şi nici că vor fi nu se ivesc semnalmente.
În concluzie, pentru tine, care vrei să intri în poliţie via Bucureşti, să ştii, când vrei înapoi acasă, tre’ să te ducă Gigi sus, altfel îmbătrâneşti la coadă aşteptând umil s-auzi că se deschide o altă casă.
PUBLICITATE
Lasă un răspuns