Recursul compensatoriu, cele două cuvinte care apar peste tot. Se-ntâmplă pentru că unii dintre aceia care au beneficiat de această lege, săvârşesc infracţiuni, care mai de care mai grave.
Ai tot auzit de recursul compensatoriu, dar ai aruncat un ochi pe ce scrie acolo? Când citeşti legea, rămâi puţin stupefiat.
Eu am citit-o, numai că-n loc de penitenciare, m-am gândit la spital.
Se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare unitate spitalicească din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene.
În sensul prezentului articol, se consideră internare în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:

a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/pacient, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a saloanelor la numărul de persoane cazate în saloanele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;
b) lipsa medicamentelor necesare tratamentelor, precum şi administrarea lor defectuoasă, improprie;
c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a salonului;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;
f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții saloanelor;
g) lipsa unui ambient favorabil sănătăţii umane.
Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare
De exemplu, la fiecare 5 zile de cazare nedorită într-unul dintre minunatele spitale din România în condiţii necorespunzătoare, persoana beneficiază de comensaţie de tratament la o clinică din străinătate, aleasă de pacientul prejudiciat.
Alt exemplu, un pacient contactează un virus în cadrul unei unităţi spitaliceşti. Pe lângă tratament şi despăgubiri, este şi absolvit pe viaţă de plata cass, rămânând asigurat cu drepturi depline.
Dacă ce scrie în legea Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 este rezonabil, de ce nu s-ar proceda similar şi-n spitale?
De ce nu ar fi rezonabil să fie despăgubiţi şi cetăţenii care sunt internaţi în condiţii necorespunzătoare? Ei nu-s cetăţeni europeni?
Această comparaţie a tot umblat prin internet. Condiţiile din penitenciare şi condiţiile din spitale.
Eu mă tot întreb dacă tot ce se întâmplă este cu adevărat supărător pentru majoritate. O fi doar o iluzie?
Că nemulţumiţi suntem din naştere, iar asta pare să fie dat să-ncurce, mai degrabă.
Suntem noi capabili să construim, să prevenim, să prosperăm?
Secăm visteria şi ne aşezăm liniştiţi la masa plină. Condiţiile rămân la fel şi ne-nvârtim în cerc la infinit, că sigur aşa funcţionează.
E bine că suntem bucuroşi că avem de lăsat moştenire valori copiilor.
Recursul compensatoriu în învăţământ
Dacă tot am fabulat pe recursul compensatoriu în spitale, nu puteam să las deoparte recursul compensatoriu în învăţământ.
În România, o majoritate covârşitoare a unităţilor de învăţământ nu ştiu ce-i aia autorizaţie IGSU de securitate la incendiu. Oare ce spune CEDO despre asta?
Sunt convins că nu zice de bine, dar la fel de convins sunt că nu spune nimic de vreo formă de recurs compensatoriu în acest sens.
Dar ce zic eu?! Ce-o zice CEDO despre faptul că încă există şcoli fără grupuri sanitare în interior?

Ar trebui să ne gândim la un recurs compensatoriu şi-aici, nu? Că tot condiţii necorespunzătoare se cheamă şi acolo sunt copii. Copii de la care aşteptăm să ne ţină spatele când vom fi bătrâni.
Copii a căror educaţie ar trebui să ne intereseze direct. Pe toţi. Indiferent dacă avem sau nu copii, indiferent despre ce colţ de ţară vorbim.
Trebuie să ne intereseze asta.
Cum să fim sănătoşi altfel?
Lasă un răspuns