După ce doamna Carmen Dan ne-a dat pe spate cu longevitatea mandatului său, acest mare domn Nicolae Moga, ministrul de interne cel nou, nu a rezistat nici 150 de ore.
Aerul rarefiat să fie? Sau e prea complicat pentru un domn cu apucături de mazăre?
Gen:
- e prea serioasă treaba, mor oameni pe cârca incompetenţei crase care este susţinută şi promovată, chiar încurajată când generează obedienţă fără colţuri;
- vine presă, mă pune să înjur poliţia şi alte instituţii, să demit şeful Poliţiei Române şi să-l numesc şeful Poliţiei de Frontieră;
- prea se supără oamenii;
- prea critică;
- prea au nevoie de asumări;
- prea cer ei explicaţii;
- prea vor ei să fiu coerent;
- prea vor ei să fiu profesionist.
Sau ce? Prea puţină distracţie? Prea mult deranj după 2 ani jumate de prăpăd? Ce s-a întâmplat?
Cum ar fi, Doamne, ca acest post de ministru de interne să nu mai fie, de astăzi, bătaia de joc a nimănui?
Cum ar fi să le fie ruşine să mai vină, dacă nu-s convinşi că-s doxă?
Cum or vedea ei presiunea căreia se supun când acceptă o pălărie mult prea mare pentru capacităţile lor?!
Cum nu le-o tremura carnea?!
Cum ar fi, oameni, să fim suficient de sinceri cu noi?
Să acceptăm că nu putem continua să confirmăm şi să acceptăm această tipologie de om în funcţii cheie în aparatul de stat?!
Adică să te uiţi, tu, un amărât de agent sau de cetăţean de rând, la televizor, cu gura căscată, când este luat la întrebări ministrul de interne şi să te simţi inferior. Să taci şi s-asculţi interesat, în loc să-ncepi să-njuri în vid. Cum ar fi?
Să simţi că e un om de rang înalt, să caşti urechile şi să primeşti un mesaj coerent şi decent. Eventual, să fii mândru.
Dacă această funcţie de ministru de interne va fi ocupată din nou de un om cu capacităţi îndoielnice şi CV colorat de funcţii de şef vădit inventate special pentru el de la vârsta de 17 ani jumate, vom ajunge să dezvoltăm un fel de fobie la schimbarea capului acestui minister.
Adică va fi sinistru. Înfiorător.
Ce se poate mai rău? Că ştim că se poate.
*Incompetenţa ucide şi are urmări devastatoare asupra bunului mers al societăţii.*
Nu faceţi din asta un clişeu, oameni buni! Că asta se întâmplă când invocăm ceva care este în mod evident de căcat şi nimeni nu ne bagă în seamă. Când cerem şi nu primim. Ba mai mult, suntem sfidaţi în ultimul hal.
Aşa cum a fost la proteste în aceşti doi ani, dragi concetăţeni, remember?
Incompetenţa ucide!, cu atât mai mult cu cât e învestită în fruntea unui minister care veghează, prin natura competenţelor sale, asupra respectării ordinii şi liniştii publice.
Este foarte trist că e ceva normal, în acest moment, să scrii asta şi să aibă logică:
Ministrul de Interne trebuie să fie un profesionist desăvârşit!
PUBLICITATE
Lasă un răspuns